Lucrările de pregătire a terenului primăvara încep când solul este zvântat, nu aderă la roţile agregatelor, nu rămân urme umede după roţile tractoarelor ca efect al tasării excesive şi în consecinţă, nu se formează bulgări mari.

Primăvara se execută mai puţine treceri cu maşinile agricole pe terenul destinat cartofului pentru evitarea tasării şi a formării bulgărilor care trebuie să devină obiectivul principal al tuturor lucrărilor de pregătire a patului germinativ.

Într-o experienţă devenită clasică, s-a dovedit efectul tasării solului asupra producţiei de tuberculi. În condiţiile unor soluri uşoare cu textură nisipo-lutoasă şi lutoasă producţia de cartof a scăzut până la 15-20 % numai ca efect al tasării solului (tabelul 1).

Ca urmare, toate lucrările mecanice care se fac la cultura cartofului de la desprimăvărare până la recoltare, vor avea în vedere evitarea tasării şi evitarea formării bulgărilor care dăunează deopotrivă, atât producţiei şi calităţii tuberculilor.

 

Tabelul 1

Influenţa tasării solului asupra producţiei de tuberculi

Textura solului Masa volumetrică

(g/cm3)

Producţia de tuberculi
G/vas %

Nisipoasă

1,25 850 100
1,70 289 34
Nisipo-lutoasă 1,15 833 100
1,60 173 21
Lutoasă 0,95 936 100
1,40 140 15

 

Rezerva mare de apă din sol la desprimăvărare face ca orice lucrare efectuată la o umiditate prea mare în sol să aibă consecinţe asupra tasării şi formării bulgărilor până la recoltare. Este de preferat o întârziere a lucrărilor de pregătire a terenului şi chiar a plantării, în favoarea unei pregătiri corespunzătoare a terenului pentru plantare fără efecte de tasare şi compactare a solului.

În anumite situaţii se recomandă ca lucrările de pregătire a terenului pentru plantare sa se efectueze cu 1-2 zile înaintea plantării, atât ca efect asupra combaterii buruienilor în curs de răsărire, cât şi ca urmare a posibilităţilor de acumulare a unei cantităţi mai mari de apă în sol, dacă intervin ploi între pregătirea terenului şi plantare. În asemenea situaţii se impune amânarea plantării până la o umiditate corespunzătoare a solului.

Pentru a nu deteriora efectul gerului de afânare – mărunţire a terenului, cerinţele de calitate impun ca solul să fie într-o stare de umiditate corespunzătoare fără tasare, fără

bulgări în bilon sau pe bilon, cu un volum de sol suficient pentru acoperirea tuberculilor şi cu o profunzime de lucru de 15-20 cm, necesară unui strat afânat sub tuberculul de 8-10 cm pentru pătrunderea rădăcinilor şi dezvoltarea stolonilor.

Aceste deziderate se realizează prin prelucrarea arăturii cu cultivatoarele cu cultivaţie totală la 15-20 cm, adâncime cu aspectul suprafeţei relativ nivelată (fără denivelări mari) în care biloanele după plantare să aibă dimensiunile de cel puţin 650 – 750 cm2 în secţiune transversală.

Pentru efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea plantării cartofului, se folosesc cultivatoarele de tipul CPGC-4 (cultivator pentru pregătirea patului germinativ la cartof) şi cultivatorul purtat pentru cartof CPC – 3,2. În vederea pregătirii corespunzătoare a suprafetelor aparţinând producătorilor de cartof mici şi mijlocii, s-a realizar cultivatorul CPC – 2,1, care lucrează în agregat cu tractorul L-445 într-o variantă constructivă din CPC 3,2, pentru aceste suprafeţe mai mici, cu o lăţime potrivită (2,1 m).

Lucrarea de pregătire a terenului se efectuează diferenţiat de la solă la solă, în funcţie de însuşirile solului şi de starea de umiditate din sol, de gradul de îmburuienare şi de textura solului.

Pe solurile ieşite din iarnă, afânate, nivelate şi corespunzătoare din punct de vedere al texturii pentru cartof, soluri care nu se tasează când sunt sunt lucrate corect este suficientă o singură trecere cu cultivatorul cu cultivaţie totală, dacă acesta se face la o umiditate optimă în sol şi pe o direcţie diferită de cea a brazdelor de plug.

Pe solurile mai compactate, cu conţinut mai ridicat de argilă, tasate peste iarnă, fie din cauza unui stat gros de zăpadă, fie din cauza unor precipitaţii abundente, pe care din necesităţi impuse de stuctura culturilor, se cultivă cartofi, cu rezultate totuşi, mulţumitoare, terenul trebuie lucrat primăvara mai energic, mai radical, efectuând, de regulă, două treceri, fie în diagonală cu cultivatorul, fie una cu discuitorul pentru mărunţirea bulgărilor urmată de a doua cu cultivatorul. Grapa cu discuri va fi folosită cât mai puţin primăvara, şi pe cât se poate nu, la pregătirea terenului pentru cartof, deoarece contribuie la pierderea exagerată a apei din sol şi la tasarea acestuia exact la nivelul formării cuibului (12-15 cm). Pentru a evita acest neajuns, nu se recomandă grapele cu discuri la pregătirea terenului pentru cartofi primăvara şi dacă cerinţele locale o impun după grapă se face obligatoriu o lucrare cu alt agregat care afânează în profunzime.

O unealtă care a pătruns pe piaţa maşinilor agricole din ţara noastră în ultimii ani, şi care prelucrează foarte bine terenul pentru cultura cartofului, pe majoritatea tipurilor de sol este grapa rotativă.

Odată cu generalizarea grapei rotative şi a tractoarelor cu putere sporită, cu care lucrează în agregat, calitatea pregătirii terenului pentru cartofi va creşte şi odată cu aceasta şi producţia de cartof.

Celelalte unelte cunoscute pentru pregătirea terenului în vederea plantării cartofului fie sunt prea costisitoare (freza), fie prea fragile (grapa cu colţi oscilanţi), fie prea înguste (ambele), din care cauză necesită treceri repetate şi foarte apropiate, provocând afânări la suprafaţă şi tasări în profunzimea solului.

La ora actuală, cultivatoarele şi grapa rotativă rămân cele mai potrivite unelte de pregătiire a terenului pentru plantarea cartofului.

Noutăţi, informaţii privind unii patogeni emergenţi ai culturii cartofului (deocamdată despre virusul Y din zona Braşov) şi alte date utile pentru cei care activează pe filiera cartofului (fermieri şi producători, distribuitori etc)

Lasă un răspuns