Daca se face o analiza a evolutiei suprafetelor, productiilor totale si a productiei medii in perioada 1957-2011 se poate constata o dinamica influentata major de tipul de societate precum si de evolutia binomului cerere-oferta.  Cu exceptia perioadei 1970-1990, cand suprafetele au fost concentrate intr-un sistem industrial de cultura, atat perioada anteriaoara cat si cea actuala se caracterizeaza prin dimensiunile mici ale parcelelor.

În perioada ultimilor 50 de ani suprafaţa medie a fost de 250000-316000 ha (plasând România pe locul 2-3 împreună cu Germania şi după Polonia) cu o producţie medie de 14.5 t/ha şi cu o producţie totală de 2.6-4.4 milioane tone ( CHIRU şi colab., 2009). Comparata cu productia medie de 30-40 t/ha obtinuta in tarile vestice, in perioada respective, in tara noastra productia a fost de 2,5-3,0 ori mai mica, fiind determinată de o serie de factori restrictivi. Printre numeroasele cauze, obiective şi subiective, care influenţează producţia şi randamentul scăzut din ţara noastră, menţionăm:

  • cartoful se cultivă în sectorul privat în proporţie de 97,4% din care cca. 96% se cultivă de către producători individuali, pe suprafeţe uneori extrem de mici (sub 0,5 ha);
  • producătorii individuali nu dispun de suficiente cunoştinţe profesionale şi de o dotare corepunzătoare pentru a aplica tehnologia specifică culturii cartofului. De asemenea, nu dispun de resurse financiare pentru procurarea şi aplicarea îngrăşămintelor şi pesticidelor pentru controlul buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, dar mai ales pentru cumpărarea materialului de plantat certificat ;
  • sprijinul acordat de stat cultivatorilor de cartof este extrem de redus;
  • lipsa unui sistem organizat de valorificare a cartofului;
  • lipsa posibilităţilor de procesare pe scară largă a cartofului;
  • uzura fizică şi morală foarte pronunţată a echipamentelor şi utilajelor pentru cultura cartofului;
  • deficienţe mari privind asigurarea apei şi a tehnicii pentru irigare;
  • calitatea fitosanitara a materialului de plantat
  • nivelul scazut al cunostiintelor profesionale la cultivatorii de cartof
  • conditiile climatice in ultimii ani.

Nivelul producţiei la cartof este determinat de lungimea perioadei în care foliajul este verde. Acest lucru depinde de mulţi factori, cum ar fi: gradul de virozare a materialului de plantat, apa, nutrienţii, soiul, dar cea mai bruscă întrerupere a vegetaţiei şi a activităţii de acumulare a producţiei o face mana, prin distrugerea foliajului. O cultură cu vegetaţie normală, în perioada de maximă acumulare a producţiei, realizează zilnic 500-800 kg tuberculi/ha. Deci orice zi de vegetaţie în plus merită efortul.

Cartoful este una din plantele de cultură atacată de numeroase boli şi dăunători. Pe lângă acestea este afectat şi de dereglări fiziologice apărute din cauza unor condiţii nefavorabile de cultură sau datorate unor vătămări fizico-mecanice. Citând literatura de specialitate, PLĂMĂDEALĂ (1987) menţionează că producţia de cartof poate fi diminuată de peste 30 de specii de bacterii şi ciuperci, 24 de virusuri şi 2 micoplasme, la care se adaugă 30 de specii de nematozi şi alte insecte. Pe lângă acestea trebuie menţionate încă 50 de tipuri de dereglări neparazitare şi diferite vătămări care pot contribui la pierderi cantitative şi calitative de producţie.

Testarea virotică a cartofului pentru sămânţă joacă un rol important, DECISIV în stabilirea calităţii fito-sanitare a materialului. În cadrul complexului de măsuri fitotehnice si fitosanitare aplicate pentru obţinerea unui material cu un grad cât mai redus de infecţii virotice, testarea tuberculilor în precultura ocupă un loc important în sistemele naţionale de producere şi certificare a cartofului pentru sămânţă.

Analiza bazata pe date MADR a suprafetelor  cu  loturi semincere la cartof in perioada 1999-2010 este de natura sa ingrijoreze, deoarece se constata o diminuare a suprafetelor de pana la 86% comparativ cu anul 1999, in 2010 inregistrandu-se cea mai puternica reducere.

 

Situatia evolutiei loturilor semincere la cartof (1999-2017)

Anul Suprafata plantată ha Pe categorii biologice
Pre-bază Bază Certificată
SE E Clasa A Clasa B
1999 6438,50 369,60 1201,30 1857,20 1938,30
2000 4945,00 82,50 658,70 1391,30 1414,80
2001 5185,00 2,80 86,50 579,20 1279,20 2200,30
2002 3353,40 1,00 65,00 158,10 1252,60 1316,30
2003 2810,10 44,00 140,00 213,70 1030,00 1382,50
2004 3095,80 35,00 146,80 510,30 1167,20 1027,00
2005 1731,00 64,80 80,00 181,50 960,70 444,50
2006 2257,00 30,00 175,00 152,00 1212,00 686,00
2007 2620,64 38,50 102,80 304,28 1106,72 1068,34
2008 2174,32 8,00 54,00 158,30 1201,50 752,52
2009 1973,09 37,00 68,70 194,60 919,81 752,98
2010 878,60 32,00 49,80 108,90 444,40 243,50
2011 745,46 0,25 32,00 82,50 523,66 116,05
2012 459,00 30,00 6,00 50,50 234,50 138,00
2013 316,60 0 0 52,80 212,80 54,00
2014 488,20 0 7,90 65,20 319,10 96,00
2015 699,83 0 3,00 60,33 370,88 265,62
2016 685,62 3,12 13,20 36,68 411,41 221,21
2017 658,57 0 6,85 29,15 335,57 287,00

 

Aceasta situatie este explicata printr-un complex de factori printre care cei mai importanti sunt reducerea suprafetelor cultivate cu cartof, eliminarea subventiilor acordate producatorilor de samanta, circulatia fara certificate fitosanitare in cadrul valorificarii cartofului de samanta si importurile necontrolate.

 

Perspective

Evoluţia cererii de cartof destinat pentru consum în România în perioada 2017-2020, prezentată în tabelul urmator, a fost estimată ţinând cont de situaţia actuală din ţara noastră, de contextul european şi mondial.

 

Evoluţia cererii de cartof pe piaţa din România în perspectivă (2017-2020)

Specificaţie UM Realizat 2017 Prognoză
2018 2019 2020
Cerere-total Mii tone 3597 3908 3988 4088
Consum intern, din care: Mii tone 3597 3908 3988 4088
-cartof pentru consum Mii tone 3477 3758 3688 3788
-sămânţă Mii tone 25 24 24 24
-furaje Mii tone 420 430 430 430
Consum industrial Mii tone 120 150 300 300

 

Datorita importantei economice, cunoasterea tainelor acestei culturii prezinta o importanta deosebita pentru toti cultivatorii de cartof, indiferent de suprafata pe care o cultiva mai ales ca astazi cartoful este considerat ca fiind  “a doua paine a Romaniei”.

 

Noutăţi, informaţii privind unii patogeni emergenţi ai culturii cartofului (deocamdată despre virusul Y din zona Braşov) şi alte date utile pentru cei care activează pe filiera cartofului (fermieri şi producători, distribuitori etc)

Lasă un răspuns